scumpete

De la Wikționar, dicționarul liber
Salt la: navigare, căutare

română

Etimologie

Din scump + sufixul -ete.

Pronunție

  • AFI: /skum'pe.te/


Substantiv


Declinarea substantivului
scumpete
f. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ scumpete scumpeturi
Articulat scumpetea scumpeturile
Dativ-Genitiv scumpetei scumpeturilor
Vocativ scumpete scumpeturilor
  1. creștere mare a prețurilor; situație care caracterizează această creștere; perioadă de timp în care prețurile sunt (foarte) ridicate; scumpătate, scumpenie.
  2. (mai ales la pl.) lucru prețios, valoros.
  3. epitet dat unei persoane iubite, dragi.
  4. (înv. și pop.) zgârcenie, avariție.


Traduceri

Referințe