scuturătoare

română

Etimologie

Din a scutura + sufixul -ătoare.

Pronunție

• AFI: /sku.tu.rə'to̯a.re/

Substantiv

Declinarea substantivului scuturătoare
f.	Singular	Plural
Nominativ-Acuzativ	scuturătoare	scuturători
Articulat	scuturătoarea	scuturătorile
Genitiv-Dativ	scuturătorii	scuturătorilor
Vocativ	scuturătoare	scuturătorilor

1. măturică de pene cu care se scutură praful.

Traduceri

Traduceri

Referințe

• DEX '98 via DEX online