scuturătoare

De la Wikționar, dicționarul liber

română

Etimologie

Din a scutura + sufixul -ătoare.

Pronunție

  • AFI: /sku.tu.rə'to̯a.re/


Substantiv


Declinarea substantivului
scuturătoare
f. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ scuturătoare scuturători
Articulat scuturătoarea scuturătorile
Genitiv-Dativ scuturătorii scuturătorilor
Vocativ scuturătoare scuturătorilor
  1. măturică de pene cu care se scutură praful.


Traduceri

Referințe