scuturător

De la Wikționar, dicționarul liber
Sari la navigare Sari la căutare

română

Etimologie

Din a scutura + sufixul -ător.

Pronunție

  • AFI: /sku.tu.rə'tor/


Substantiv


Declinarea substantivului
scuturător
n. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ scuturător scuturătoare
Articulat scuturătorul scuturătoarele
Genitiv-Dativ scuturătorului scuturătoarelor
Vocativ scuturătorule scuturătoarelor
  1. mașină care servește la separarea și la eliminarea impurităților dintr-un material fibros.
  2. batoză care sortează materialul treierat și elimină paiele lungi.


Traduceri

Referințe