semnatară
Etimologie
Din semnatar.
Pronunție
- AFI: /sem.na'ta.rə/
Substantiv
| Declinarea substantivului semnatară | ||
| f. | Singular | Plural |
| Nominativ-Acuzativ | semnatară | semnatare |
| Articulat | semnatara | semnatarele |
| Genitiv-Dativ | semnatarei | semnatarelor |
| Vocativ | semnataro | semnatarelor |
- persoană care semnează (în virtutea unei împuterniciri) un act, un tratat, o convenție, o scrisoare etc.
Traduceri
Traduceri
Referințe
- DEX '98 via DEX online