sfărâmat

română

Din verbul a sfărâma.

Declinarea substantivului sfărâmat
n.	Singular	Plural
Nominativ-Acuzativ	sfărâmat	sfărâmate
Articulat	sfărâmatul	sfărâmatele
Genitiv-Dativ	sfărâmatului	sfărâmatelor
Vocativ	sfărâmatule	sfărâmatelor

Declinarea adjectivului sfărâmat
	Singular	Plural
Masculin	sfărâmat	sfărâmați
Feminin	sfărâmată	sfărâmate
Neutru	sfărâmat	sfărâmate

(despre lucruri) făcut fărâme, zdrobit, fărâmițat; (fig.) destrămat, spulberat.
(fig.) (despre colectivități) nimicit, zdrobit, învins.

Din sfărâma.