sforța

română

Din prefixul s- + a forța. Confer italiană sforzare.

Conjugarea verbului (se) sforța
Infinitiv	a (se) sforța
Indicativ prezent pers. 1 sg.	(mă) sforțez
Conjunctiv prezent pers. 3 sg.	să (se) sforțeze
Participiu	sforțat
Conjugare	I

(v.refl.) a face, a depune un efort fizic sau intelectual; a se opinti, a se sili, a se strădui.