simandră
Etimologie
Din franceză simandre.
Pronunție
- AFI: /si'man.drə/
Substantiv
| Declinarea substantivului simandră | ||
| f. | Singular | Plural |
| Nominativ-Acuzativ | simandră | simandre |
| Articulat | simandra | simandrele |
| Genitiv-Dativ | simandrei | simandrelor |
| Vocativ | simandră | simandrelor |
- (înv.) un fel de toacă de metal sau de lemn atârnată la intrarea unei biserici, a unei mănăstiri, în clopotniță etc., în care se lovește cu un ciocan pentru a se anunța începerea slujbei.
Traduceri
Traduceri
Anagrame
Referințe
- DEX '98 via DEX online