sirec

română

Etimologie

Etimologie necunoscută.

Pronunție

• AFI: /si'rek/

Substantiv

Declinarea substantivului sirec
n.	Singular	Plural
Nominativ-Acuzativ	sirec	sirecuri
Articulat	sirecul	sirecurile
Genitiv-Dativ	sirecului	sirecurilor
Vocativ	sirecule	sirecurilor

1. (reg.) rețea cu ochiuri largi care se adaugă volocului obișnuit pentru a prinde mai ușor peștele.

Traduceri

Traduceri

Anagrame

• cireș
• cerși
• scrie

Referințe

• DEX '98 via DEX online