smiorcăi
română
Etimologie
Pronunție
Pronunție lipsă. (Modifică pagina)
Verb
Conjugarea verbului smiorcăi | |
Infinitiv | a smiorcăi |
Indicativ prezent pers. 1 sg. |
smiorcăi |
Conjunctiv prezent pers. 3 sg. |
să smiorcăie |
Participiu | smiorcăit |
Conjugare | IV |
- (v.intranz.) (pop. și fam.) a trage (în mod repetat) aerul pe nas (din cauza plânsului, a unui tic nervos etc.), producând un zgomot caracteristic.
- (v.intranz. și refl.) a plânge (alintat și prefăcut) sau a se preface că plânge; a scânci.
Cuvinte derivate
Traduceri
Traduceri
Anagrame
Referințe
- DEX '98 via DEX online