spăimare
Etimologie
Din spăima.
Pronunție
- AFI: /spəj'ma.re/
Substantiv
| Declinarea substantivului spăimare | ||
| f. | Singular | Plural |
| Nominativ-Acuzativ | spăimare | spăimări |
| Articulat | spăimarea | spăimările |
| Genitiv-Dativ | spăimării | spăimărilor |
| Vocativ | ' | ' |
- acțiunea de a spăima și rezultatul ei.
Traduceri
Traduceri