spătuire
Etimologie
Din spătui.
Pronunție
- AFI: /spə.tu'i.re/
Substantiv
| Declinarea substantivului spătuire | ||
| f. | Singular | Plural |
| Nominativ-Acuzativ | spătuire | spătuiri |
| Articulat | spătuirea | spătuirile |
| Genitiv-Dativ | spătuirii | spătuirilor |
| Vocativ | ' | ' |
- acțiunea de a spătui și rezultatul ei.
Traduceri
Traduceri