spargere

De la Wikționar, dicționarul liber

română

Etimologie

Din sparge.

Pronunție

  • AFI: /'spar.ʤe.re/


Substantiv


Declinarea substantivului
spargere
f. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ spargere spargeri
Articulat spargerea spargerile
Genitiv-Dativ spargerii spargerilor
Vocativ ' '
  1. acțiunea de a sparge și rezultatul ei.


Traduceri