speță

De la Wikționar, dicționarul liber
Jump to navigation Jump to search

română

Etimologie

Din germană Spezies, franceză espèce.

Pronunție

  • AFI: /'spe.ʦə/


Substantiv


Declinarea substantivului
speță
f. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ speță spețe
Articulat speța spețele
Dativ-Genitiv speței spețelor
Vocativ speță spețelor
  1. specie.
  2. pricină adusă spre rezolvare înaintea unui organ de jurisdicție.

Locuțiuni


Traduceri

Anagrame

Referințe