spoveduire
Etimologie
Din spovedui.
Pronunție
- AFI: /spo.ve.du'i.re/
Substantiv
| Declinarea substantivului spoveduire | ||
| f. | Singular | Plural |
| Nominativ-Acuzativ | spoveduire | spoveduiri |
| Articulat | spoveduirea | spoveduirile |
| Genitiv-Dativ | spoveduirii | spoveduirilor |
| Vocativ | ' | ' |
- acțiunea de a spovedui și rezultatul ei.
Traduceri
Traduceri