stârnitoare

De la Wikționar, dicționarul liber
Sari la navigare Sari la căutare

română

Etimologie

Din stârnitor.

Pronunție

  • AFI: /stɨr.ni'to̯a.re/


Substantiv


Declinarea substantivului
stârnitoare
f. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ stârnitoare stârnitoare
Articulat stârnitoarea stârnitoarele
Genitiv-Dativ stârnitoarei stârnitoarelor
Vocativ stârnitoareo stârnitoarelor
  1. prăjină cu care se bate apa sau cu care se răscolește pe sub pietrele din apă pentru a speria peștele și a-l goni spre plase.


Traduceri

Referințe