stânga

română

Etimologie

Din stâng.

Pronunție

• AFI: /ˈstɨn.ga/

Substantiv

Declinarea substantivului stângă
f.	Singular	Plural
Nominativ-Acuzativ	stângă	stângi
Articulat	stânga	stângile
Genitiv-Dativ	stângii	stângilor
Vocativ	stângo	stângilor

1. mâna stângă.
2. partea sau direcția stângă.
3. aripa radicală a unui partid, a unei școli filozofice etc.

Traduceri

Traduceri

Anagrame

• stagna

Referințe

• DEX '98 via DEX online