stărețire
Etimologie
Din stăreți.
Pronunție
- AFI: /stə.re'ʦi.re/
Substantiv
| Declinarea substantivului stărețire | ||
| f. | Singular | Plural |
| Nominativ-Acuzativ | stărețire | stărețiri |
| Articulat | stărețirea | stărețirile |
| Genitiv-Dativ | stărețirii | stărețirilor |
| Vocativ | ' | ' |
- acțiunea de a stăreți și rezultatul ei.
Traduceri
Traduceri