Sari la conținut

stăurare

De la Wikționar, dicționarul liber

Etimologie

Din stăura.

Pronunție

  • AFI: /stə.u'ra.re/


Substantiv


Declinarea substantivului
stăurare
f. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ stăurare stăurări
Articulat stăurarea stăurările
Genitiv-Dativ stăurării stăurărilor
Vocativ ' '
  1. acțiunea de a stăura și rezultatul ei.


Traduceri