stancă
română
Etimologie
Din nume propriu Stanca.
Pronunție
- AFI: /'stan.kə/
Substantiv
| Declinarea substantivului stancă | ||
| f. | Singular | Plural |
| Nominativ-Acuzativ | stancă | stănci |
| Articulat | stanca | stăncile |
| Genitiv-Dativ | stăncii | stăncilor |
| Vocativ | stancă | stăncilor |
- (ornit.; pop.) stăncuță.
Cuvinte derivate
Traduceri
Traduceri
Anagrame
Referințe
- DEX '98 via DEX online