stihie

De la Wikționar, dicționarul liber
Jump to navigation Jump to search

română

Etimologie

Din slavă (veche) stihija.

Pronunție

Pronunție lipsă. (Modifică pagina)

Substantiv


Declinarea substantivului
stihie
f. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ stihie stihii
Articulat stihia stihiile
Genitiv-Dativ stihiei stihiilor
Vocativ stihie stihiilor
  1. fenomen al naturii care se manifestă cu o forță irezistibilă, distrugătoare.
  2. fiecare dintre elementele considerate în concepțiile din trecut că ar sta la baza fenomenelor și corpurilor din natură.
  3. (în superstiții) duh rău personificând o forță oarbă a naturii.
  4. (fig.) himeră, nălucă.
  5. (poetic) pustietate, singurătate, sălbăticie.


Traduceri

Referințe