stimulent

De la Wikționar, dicționarul liber
Jump to navigation Jump to search

română

Etimologie

Din a stimula. Confer franceză stimulant.

Pronunție

  • AFI: /sti.mu'lent/


Substantiv


Declinarea substantivului
stimulent
n. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ stimulent stimulente
Articulat stimulentul stimulentele
Genitiv-Dativ stimulentului stimulentelor
Vocativ stimulentule stimulentelor
  1. ceea ce stimulează; impuls, imbold, îndemn.
  2. (spec.) medicament, substanță care excită activitatea unui organ ori sistem sau care se ia ca reconfortant împotriva oboselii.


Traduceri

Referințe