stindard

De la Wikționar, dicționarul liber
Sari la navigare Sari la căutare
Stindardul român

română

Etimologie

Din italiană stendardo.

Pronunție

  • AFI: /stin'dard/


Substantiv


Declinarea substantivului
stindard
n. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ stindard stindarde
Articulat stindardul stindardele
Genitiv-Dativ stindardului stindardelor
Vocativ ' '
  1. steag, drapel.
    Stindardul unei țări.
  2. (fig.) tabără, front.
  3. simbol de luptă, de înfrățire.

Sinonime

Expresii

  • A ridica stindardul revoltei (sau luptei etc.) = a porni, a declanșa o revoltă (sau o luptă etc.)


Traduceri

Referințe