stirpe

română

Etimologie

Din latină stirps, stis, italiană stirpe.

Pronunție

• AFI: /'stir.pe/

Substantiv

Declinarea substantivului stirpe
f.	Singular	Plural
Nominativ-Acuzativ	stirpe	stirpe
Articulat	stirpea	stirpele
Genitiv-Dativ	stirpei	stirpelor
Vocativ	stirpe	stirpelor

1. (livr.) neam, familie; origine.

Traduceri

Traduceri

Anagrame

• prești

Referințe

• DEX '98 via DEX online