storno

De la Wikționar, dicționarul liber
Jump to navigation Jump to search

italiană

(italiano)

Etimologie

Din latină stŭrnus.

Pronunție


Substantiv

storno m., storni pl.

  1. graur

Cuvinte compuse

Etimologie

Derivat regresiv din stornare.

Verb

  1. forma de persoana a I-a singular la prezent indicativ pentru stornare.