strânsătură

română

Etimologie

Din strâns + sufixul -ătură.

Pronunție

• AFI: /strɨn.sə'tu.rə/

Substantiv

Declinarea substantivului strânsătură
f.	Singular	Plural
Nominativ-Acuzativ	strânsătură	strânsături
Articulat	strânsătura	strânsăturile
Genitiv-Dativ	strânsăturii	strânsăturilor
Vocativ	strânsătură	strânsăturilor

1. (reg.) strângere.
2. strânsură.

Traduceri

Traduceri

Referințe

• DEX '98 via DEX online