strătuire
Etimologie
Din strătui.
Pronunție
- AFI: /strə.tu'i.re/
Substantiv
| Declinarea substantivului strătuire | ||
| f. | Singular | Plural |
| Nominativ-Acuzativ | strătuire | strătuiri |
| Articulat | strătuirea | strătuirile |
| Genitiv-Dativ | strătuirii | strătuirilor |
| Vocativ | ' | ' |
- acțiunea de a strătui și rezultatul ei.
Traduceri
Traduceri