strecoare

De la Wikționar, dicționarul liber

română

Etimologie

Din strecura.

Pronunție

  • AFI: /streˈko̯a.re/


Verb

  1. forma de persoana a III-a singular la conjunctiv prezent pentru strecura.
  2. forma de persoana a III-a plural la conjunctiv prezent pentru strecura.