stridor

De la Wikționar, dicționarul liber

română

Etimologie

Din latină, franceză stridor.

Pronunție

  • AFI: /stri'dor/


Substantiv


Declinarea substantivului
stridor
n. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ stridor invariabil
Articulat stridorul invariabil
Genitiv-Dativ stridorului invariabil
Vocativ stridorule invariabil
  1. (med.) zgomot șuierător al respirației, specific în cazuri de spasm sau de obstrucție a laringelui.


Traduceri

Referințe