stroncănire
Etimologie
Din stroncăni.
Pronunție
- AFI: /stron.kə'ni.re/
Substantiv
| Declinarea substantivului stroncănire | ||
| f. | Singular | Plural |
| Nominativ-Acuzativ | stroncănire | stroncăniri |
| Articulat | stroncănirea | stroncănirile |
| Genitiv-Dativ | stroncănirii | stroncănirilor |
| Vocativ | ' | ' |
- acțiunea de a stroncăni și rezultatul ei.
Traduceri
Traduceri