strugure

De la Wikționar, dicționarul liber
Jump to navigation Jump to search
Struguri de soiul "Vitis vinifera"

română

Variante

Etimologie

Cuvânt autohton.

Alternativ pluralul singularizat al lui strug < greacă τρύγος (trýgos), τρυγή (trygí) ("recoltă de struguri").

Pronunție

  • AFI: /'stru.gu.re/


Substantiv


Declinarea substantivului
strugure
m. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ strugure struguri
Articulat strugurele strugurii
Genitiv-Dativ strugurelui strugurilor
Vocativ ' '
  1. fructul viței de vie, în formă de ciorchine; poamă.

Sinonime

Cuvinte derivate

Cuvinte compuse

Cuvinte apropiate


Traduceri

Referințe