strunjire

De la Wikționar, dicționarul liber

română

Etimologie

Din strunji.

Pronunție

  • AFI: /strun'ʒi.re/


Substantiv


Declinarea substantivului
strunjire
f. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ strunjire strunjiri
Articulat strunjirea strunjirile
Genitiv-Dativ strunjirii strunjirilor
Vocativ ' '
  1. acțiunea de a strunji și rezultatul ei.


Traduceri