sultana

De la Wikționar, dicționarul liber
Jump to navigation Jump to search
Variante de scriere Vezi și : Sultana, sultană, sultāna, sultānā

română

Etimologie

Din sultană.

Pronunție

Pronunție lipsă. (Modifică pagina)

Substantiv

  1. forma de singular articulat pentru sultană.





engleză

(English)

Etimologie

Atestat în anii 1580; din italiană sultana („sultană”).

Pronunție

  • AFI: /sʌlˈtɑːnə/


Substantiv

sultana, pl. sultanas

  1. (alim.) sultanină
  2. (ist., pol.) sultană

Sinonime

Cuvinte compuse

Cuvinte apropiate

Vezi și

Referințe





italiană

(italiano)

Etimologie

Forma de feminin pentru sultano („sultan”).

Pronunție

  • AFI: /sulˈtana/


Substantiv

sultana f., sultane pl.

  1. (ist., pol.) sultană
  2. (spec.) fel de divan

Sinonime

Cuvinte apropiate

Referințe





portugheză

(português)

Etimologie

Forma de feminin pentru sultão („sultan”).

Pronunție

  • AFI: /sulˈta.nɐ/


Substantiv

sultana f., sultanas pl.

  1. (ist., pol.) sultană
  2. (alim.) sultanină

Cuvinte apropiate

Referințe





spaniolă

(español)

Etimologie

Forma de feminin pentru sultán („sultan”).

Pronunție

  • AFI: /sul̯ˈta,na/


Substantiv

sultana f., sultanas pl.

  1. (ist., pol.) sultană
  2. (ist., nav.) fel de ambarcație turcească

Cuvinte apropiate

Referințe