sunare
Etimologie
Din a suna.
Pronunție
- AFI: /su'na.re/
Substantiv
| Declinarea substantivului sunare | ||
| f. | Singular | Plural |
| Nominativ-Acuzativ | sunare | sunări |
| Articulat | sunarea | sunările |
| Genitiv-Dativ | sunării | sunărilor |
| Vocativ | sunare | sunărilor |
- acțiunea de a suna și rezultatul ei; sunat.
Traduceri
Traduceri
Anagrame
Referințe
- DEX '98 via DEX online