supără

De la Wikționar, dicționarul liber
Sari la navigare Sari la căutare
Variante de scriere Vezi și : supăra

română

Etimologie

Din supăra.

Pronunție

  • AFI: /ˈsu.pə.rə/
  • AFI: /su.pəˈrə/ (forma de perfect simplu)


Verb

  1. forma de persoana a III-a singular la prezent pentru supăra.
  2. forma de persoana a III-a plural la prezent pentru supăra.
  3. forma de persoana a III-a singular la perfect simplu pentru supăra.
  4. forma de persoana a II-a singular la imperativ pentru supăra.