supraconsum

De la Wikționar, dicționarul liber

română

Etimologie

Din supra- + consum (după franceză surconsommation).

Pronunție

  • AFI: /su.pra.kon'sum/


Substantiv


Declinarea substantivului
supraconsum
n. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ supraconsum supraconsumuri
Articulat supraconsumul supraconsumurile
Genitiv-Dativ supraconsumului supraconsumurilor
Vocativ supraconsumule supraconsumurilor
  1. consum exagerat (de medicamente).


Traduceri

Referințe