supraviețuitor

De la Wikționar, dicționarul liber

română

Etimologie

Din a supraviețui + sufixul -tor (după franceză survivant).

Pronunție

  • AFI: /su.pra.vje.ʦu.i'tor/


Substantiv


Declinarea substantivului
supraviețuitor
m. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ supraviețuitor supraviețuitori
Articulat supraviețuitorul supraviețuitorii
Genitiv-Dativ supraviețuitorului supraviețuitorilor
Vocativ supraviețuitorule supraviețuitorilor
  1. persoană care a scăpat cu viață dintr-un cataclism, dintr-o nenorocire; persoană care supraviețuiește alteia.

Cuvinte derivate


Traduceri

Referințe