surmonta
Aspect
Etimologie
Din franceză surmonter.
Pronunție
- AFI: /sur.mon'ta/
Verb
Conjugarea verbului surmonta | |
Infinitiv | a surmonta |
Indicativ prezent pers. 1 sg. |
surmontez |
Conjunctiv prezent pers. 3 sg. |
să surmonteze |
Participiu | surmontat |
Conjugare | I |
- (livr.) (v.tranz.) a trece peste un obstacol, o greutate; (fig.) a învinge, a depăși.
- În scurt timp a reușit să surmonteze dezavantajele întâmpinate.
- a sta mai sus, a fi situat deasupra.
Sinonime
Cuvinte derivate
Traduceri
Traduceri