suspiciune

De la Wikționar, dicționarul liber
Jump to navigation Jump to search

română

Etimologie

Din franceză suspicion < latină suspicio, suspicionis.

Pronunție

Pronunție lipsă. (Modifică pagina)

Substantiv


Declinarea substantivului
suspiciune
f. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ suspiciune suspiciuni
Articulat suspiciunea suspiciunile
Dativ-Genitiv suspiciunii suspiciunilor
Vocativ suspiciune suspiciunilor
  1. lipsă de încredere în cineva, îndoială în ceea ce privește corectitudinea, legalitatea faptelor sau onestitatea intențiilor cuiva; bănuială, neîncredere.


Traduceri

Referințe