susure

De la Wikționar, dicționarul liber

română

Etimologie

Din susur.

Pronunție

  • AFI: /ˈsu.su.re/


Substantiv

  1. forma de plural nearticulat pentru susur.

Etimologie

Din susura.

Verb

  1. forma de persoana a III-a singular la conjunctiv prezent pentru susura.
  2. forma de persoana a III-a plural la conjunctiv prezent pentru susura.