tâlhar

De la Wikționar, dicționarul liber
Jump to navigation Jump to search

română

Variante

Etimologie

Etimologie necunoscută.

Pronunție

  • AFI: /tɨl'har/


Substantiv


Declinarea substantivului
tâlhar
m. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ tâlhar tâlhari
Articulat tâlharul tâlharii
Genitiv-Dativ tâlharului tâlharilor
Vocativ tâlharule tâlharilor
  1. persoană care comite o tâlhărie; bandit.
  2. epitet dat unui om ticălos, nemernic.
  3. (fam.) ștrengar, hoțoman, șmecher.

Cuvinte derivate


Traduceri

Referințe