tăbăcărie

română

Etimologie

Din tăbăcar + sufixul -ie.

Pronunție

• AFI: /tə.bə.kə'ri.e/

Substantiv

Declinarea substantivului tăbăcărie
f.	Singular	Plural
Nominativ-Acuzativ	tăbăcărie	tăbăcării
Articulat	tăbăcăria	tăbăcăriile
Genitiv-Dativ	tăbăcăriei	tăbăcăriilor
Vocativ	tăbăcărie	tăbăcăriilor

1. meseria tăbăcarului.
2. atelierul tăbăcarului sau secție industrială în care se argăsesc pieile.

Traduceri

Traduceri

Referințe

• DEX '98 via DEX online