Sari la conținut

tămânjire

De la Wikționar, dicționarul liber

Etimologie

Din tămânji.

Pronunție

  • AFI: /tə.mɨn'ʒi.re/


Substantiv


Declinarea substantivului
tămânjire
f. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ tămânjire tămânjiri
Articulat tămânjirea tămânjirile
Genitiv-Dativ tămânjirii tămânjirilor
Vocativ ' '
  1. acțiunea de a tămânji și rezultatul ei.


Traduceri