taboriți

De la Wikționar, dicționarul liber

română

Etimologie

Din franceză taborites.

Pronunție

  • AFI: /ta.bo.ri'ʦi/


Substantiv


Declinarea substantivului
taborit
m. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ taborit taboriți
Articulat taboritul taboriții
Genitiv-Dativ taboritului taboriților
Vocativ taboritule taboriților
  1. nume dat membrilor aripii radicale din mișcarea husită, reprezentând interesele maselor de țărani și de meșteșugari.


Traduceri

Referințe