tapă

română

Etimologie

Etimologie necunoscută.

Pronunție

• AFI: /'ta.pə/

Substantiv

Declinarea substantivului tapă
f.	Singular	Plural
Nominativ-Acuzativ	tapă	tape
Articulat	tapa	tapele
Genitiv-Dativ	tapei	tapelor
Vocativ	tapă	tapelor

1. scobitură, tăietură care se face la capătul lemnelor de construcție pentru a le putea îmbina unele cu altele.
2. tăietură care rămâne în trunchiul unui copac când tăietorul lovește cu toporul o dată pieziș și altă dată orizontal.

Traduceri

Traduceri

Anagrame

• apta
• pată

Referințe

• DEX '98 via DEX online