Sari la conținut

temeinicire

De la Wikționar, dicționarul liber

Etimologie

Din temeinici.

Pronunție

  • AFI: /te.mej.niˈʧi.re/


Substantiv


Declinarea substantivului
temeinicire
f. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ temeinicire temeiniciri
Articulat temeinicirea temeinicirile
Genitiv-Dativ temeinicirii temeinicirilor
Vocativ ' '
  1. acțiunea de a temeinici și rezultatul ei.


Traduceri