temut

De la Wikționar, dicționarul liber
Jump to navigation Jump to search

română

Etimologie

Din a teme.

Pronunție


Substantiv


Declinarea substantivului
temut
n. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ temut temute
Articulat temutul temutele
Genitiv-Dativ temutului temutelor
Vocativ temutule temutelor
  1. (rar) temere.
  2. (înv.) gelozie.


Traduceri

Etimologie

Din a teme.

Adjectiv


Declinarea adjectivului
temut
Singular Plural
Masculin temut temuți
Feminin temută temute
Neutru temut temute
  1. care inspiră teamă, de care te temi.


Traduceri

Referințe