tihăraie

De la Wikționar, dicționarul liber

română

Etimologie

Etimologie necunoscută.

Pronunție

Pronunție lipsă. (Modifică pagina)

Substantiv


Declinarea substantivului
tihăraie
f. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ tihăraie tihărăi
Articulat tihăraia tihărăile
Genitiv-Dativ tihărăii tihărăilor
Vocativ tihăraie tihărăilor
  1. (pop.) povârniș pe coasta unui munte; râpă abruptă; loc râpos, sălbatic, acoperit cu vegetație deasă; tihărie.


Traduceri

Anagrame

Referințe