timariot

română

Etimologie

Din franceză timariot.

Pronunție

Pronunție lipsă. (Modifică pagina)

Substantiv

Declinarea substantivului timariot
m.	Singular	Plural
Nominativ-Acuzativ	timariot	timarioți
Articulat	timariotul	timarioții
Genitiv-Dativ	timariotului	timarioților
Vocativ	timariotule	timarioților

1. (înv.) militar turc împroprietărit, dator să se întoarcă sub arme la prima chemare, împreună cu mai mulți mercenari întreținuți de el.

Traduceri

Traduceri

Anagrame

• amorțiți

Referințe

• DEX '98 via DEX online