timișoreancă

De la Wikționar, dicționarul liber

română

Etimologie

Din timișorean + .

Pronunție

  • AFI: /ti.mi.ʃo're̯an.kə/


Substantiv


Declinarea substantivului
timișoreancă
f. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ timișoreancă timișorence
Articulat timișoreanca timișorencele
Genitiv-Dativ timișorencei timișorencelor
Vocativ timișoreanco timișorencelor
  1. femeie care este originară din orașul Timișoara.


Traduceri