tirănire
Etimologie
Din tirăni.
Pronunție
- AFI: /ti.rə'ni.re/
Substantiv
| Declinarea substantivului tirănire | ||
| f. | Singular | Plural |
| Nominativ-Acuzativ | tirănire | tirăniri |
| Articulat | tirănirea | tirănirile |
| Genitiv-Dativ | tirănirii | tirănirilor |
| Vocativ | ' | ' |
- acțiunea de a tirăni și rezultatul ei.
Traduceri
Traduceri